Valeriu Burciu s-a născut la Turnu Severin, în anul 1940. A învățat primele noțiuni muzicale în cadrul Bisericii Adventiste din localitate și ca autodidact până în anul 1957, când a venit la București, ca elev la Școala Sanitară Pitar Moș, iar când l-a cunoscut pe Horst Gehann, de la care a luat primele lecții de armonie. În anul 1965 a fost admis ca student la cursurile de zi ale Academiei de Muzică din București, unde l-a avut profesor de armonie pe compozitorul Dan Constantinescu, de la care deprinde arta armonizării corale la patru voci și o orientare spre muzica modală. După absolvire s-a stabilit în comuna Urleta (PH), fiind repartizat ca profesor de muzică în comuna Provița de Sus. După o scurtă perioadă de activitate în această localitate, este nevoit să renunțe la cariera didactică, deoarece nu i s-a mai permis să funcționeze în învățământ datorită convingerilor sale religioase, revenind la prima lui calificare – aceea de asistent medical. Însă în Biserica Adventistă din Urleta a desfășurat o activitate muzicală susținută. A înființat un cor de tineret, pe care l-a ridicat la un nivel de interpretare remarcabil, fapt apreciat și consemnat în Cartea de Onoare a bisericii de către cunoscutul artist Marin Constantin, care a avut ocazia să asculte această formație existentă în comuna sa natală, ca o surpriză foarte plăcută. În perioada activității de la Urleta, Valeriu Burciu a compus o mulțime de imnuri și psalmi pentru corul înființat de el și care sunt preluate de alte coruri din întreaga țară. În anul 1984 a plecat definitiv, cu familia, în Statele Unite, unde continuă să scrie pentru corurile din țară, acolo neexistând coruri la comunitățile de români.

Stilul său componistic este diferit de cel al lui Horst Gehann sau al lui Mircea Diaconescu prin faptul că valorifică inspirația folclorică românească, utilizând moduri și inflexiuni modale populare și în mod corespunzător utilizează o manieră de armonizare specifică acestui material sonor.

În compozițiile sale, îmbină în mod fericit stilul religios clasic cu cel modal, ilustrat în mod magistral de Paul Constantinescu. Muzica lui pare mai puțin asimilabilă pentru masa de credincioși, la prima audiție, dar prin reluare devine accesibilă, ba chiar preferată de mulți. Valeriu Burciu are o operă muzicală inconfundabilă prin intonații, prin conducerea vocilor, prin armonie și contrapunct, prin sinceritatea mesajului. În ceea ce privește omul Valeriu Burciu, putem adăuga marea sa modestie, blândețea și calmul ce-l caracterizează, sinceritatea, veșnica lui căutare de sublim și religiozitatea-i înnăscută.

 

Text de Cezar Geantă, O istorie subiectivă a muzicii în Biserica Adventistă de Ziua a Șaptea din România,

Editura Viață și Sănătate, București, 1999, pp. 54-55.

Exemple muzicale video:

Zidește în mine

 

Partituri (selecție de compoziții și aranjamente):